LES ANGLICISMES EN FRANÇAIS, EN ITALIEN ET EN ROUMAIN : DES COMPORTEMENTS LINGUISTIQUES DIFFERENTS

Autor: Louis BEGIONI, Ștefan GENCĂRĂU
Jazyk: German<br />English<br />Spanish; Castilian<br />French<br />Norwegian
Rok vydání: 2020
Předmět:
Zdroj: Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Philologia, Vol 65, Iss 3 (2020)
Druh dokumentu: article
ISSN: 1220-0484
2065-9652
DOI: 10.24193/subbphilo.2020.3.18
Popis: Anglicisms in French, Italian, and Romanian: Different Linguistic Patterns of behaviour. In this article, we reflect, in an extended comparative way, upon the attitude that is adopted with regard to the use of anglicisms in French, Italian, and Romanian. We observe different patterns of behaviour starting with phrases in the field of maximum evidence, namely: computer science, a field that does not already inspire the feeling that anglicisms extend even over other language-adapted neologisms. We describe the institutional framework in which the focus of our attention is on the circulation and tendency of limiting anglicisms in the case of French. We also focus on the impact and effects of the belated establishment of the Italian nation within a language policy oriented towards neology and anglicisms. We keep in mind the Romanian context in which French and Italian neology make room for anglicisms, firstly through contact languages, and secondly, owing to the factor with repercussions in the global linguistic policy. Rezumat. Anglicismele în franceză, în italiană și în română: comportamente lingvistice diferite. Reflectăm în acest articol, într-o modalitate comparativă extinsă, asupra atitudinii pe care o adoptă în privința anglicismelor, franceza, italiana și româna. Constatăm comportamentul diferit pornind de la fraze din domeniul de maximă evidență, anume: cel al informaticii, domeniu ce ne inspiră deja sentimentul că anglicismele se extind chiar și asupra altor neologii adaptate limbii. Explicăm cadrul instituțional în care se discută circulația și tendința de limitare a anglicismelor în cazul francezei. Ne oprim la repercusiunile constituirii tardive a națiunii italiene în politica lingvistică orientată spre neologie și spre anglicisme. Reținem contextul românesc în care neologia franceză și cea italiană fac loc anglicismelor, întâi prin limbile de contact, apoi datorită factorului cu repercusiuni în politica lingvistică globală. Cuvinte cheie: anglicisme, neologie, franceză, română, italiană, politică lingvistică
Databáze: Directory of Open Access Journals
Externí odkaz: