Atitudinea profesioniştilor din medicina pediatrică din România privind consumul de tutun în perioada copilăriei şi adolescenţei

Autor: Cristian Gheonea, Ioan Gherghina, Sorin Buzinschi, Otilia Marginean, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu', Cluj Napoca, România, Ladislau Ritli, Facultatea de Medicină, Universitatea „Transilvania', Braşov, România, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Craiova, România, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila', Bucureşti, România, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş', Timişoara, România, Doina Plesca, Claudia Olaru, Oana-Cristina Marginean, Sorin Man, Smaranda Diaconescu, Liviu Pop, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea din Oradea, România, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa', Iaşi, România, Facultatea de Medicină, Universitatea „Dunărea de Jos', Galaţi, România, Aurel Nechita, Bogdan A. Stana
Rok vydání: 2019
Předmět:
Zdroj: Romanian Journal of Pediatrics, Vol 68, Iss 4, Pp 314-320 (2019)
ISSN: 2069-6175
1454-0398
DOI: 10.37897/rjp.2019.4.17
Popis: Introducere. Incidenţa fumatului atinge cote alarmante la nivel mondial, iar adolescenţii reprezintă grupa de vârstă cea mai predispusă la procesul de iniţiere a fumatului. Consecinţele sunt numeroase, atât prin complicaţii medicale, cât şi prin costurile implicite. Situaţia exactă în ceea ce priveşte fumatul la adolescenţi la nivel naţional nu este cunoscută, dar intensificarea intervenţiilor la vârstă pediatrică este absolut necesară. Material şi metode. Studiul s-a bazat pe un chestionar care a cuprins un număr de 10 întrebări, aplicat la 371 profesionişti (medici pediatri, medici de familie etc.) în domeniul sănătăţii. Aceştia au semnat un consimţământ informat privind participarea la studiu. Studiul a fost aprobat de Comisia de Etică a Societăţii Române de Pediatrie. Rezultatele au fost centralizate şi prelucrate statistic. Rezultate şi discuţii. Majoritatea respondenţilor cunosc noţiunile referitoare la fumat şi consecinţele acestui obicei asupra stării de sănătate. Peste 90% dintre cei chestionaţi insistă asupra aspectelor legate de fumat în discuţiile cu pacienţii şi cu părinţii acestora, încercând identificarea cât mai rapidă a elementelor de risc. Fumatul în timpul sarcinii şi în perioada de alăptare a fost identificat în 82% dintre chestionarele realizate. Concluzii. Magnitudinea fumatului la populaţia pediatrică este îngrijorătoare, plasând România pe locul 4 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul adolescenţilor de 13 ani care fumează săptămânal. Combaterea acestui fenomen trebuie realizată în bună parte de către profesioniştii din domeniul medical prin informarea corectă, completă şi permanentă a adolescenţilor şi, deopotrivă, a părinţilor, utilizând argumente ştiinţifice medicale şi, totodată, evaluând periodic această categorie de adolescenţi în vederea identificării apariţiei precoce a patologiilor derivate în urma fumatului.
Databáze: OpenAIRE
Externí odkaz: